Lansare la Carturesti Verona: Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcus                                                   Norman Manea revine in Romania                                                   Aurora Liiceanu conferentiaza la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi                                                   Liviu Antonesei lanseaza la Iasi „Victimele inocente si colaterale ale unui singeros razboi cu Rusia“                                                   Dezbatere la Iasi: „Decretei in Epoca de Aur“                                                  Ramona Paunescu lanseaza „Evolutii politice ale maternitatii: perspective feministe“                                                  Daniel Daianu conferentiaza la Iasi                                                   „Tineretile lui Daniel Abagiu“ de Cezar Paul-Badescu in „Top 10+“                                                  O analiza completa a crahului mileniului al III-lea: „Istoria globala a crizei financiare (2007-2010)“                                                  „Viitorul puterii“: falsul declin al SUA. De ce viitorul nu va fi dictat de Asia                                                 
Nr.279, 26-06-2010
Introduceti adresa de Email pentru a va abona:
O dezbatere incitanta la Iasi in luna iulie
Literatura si politicul
Serban Axinte

Asociatia de Literatura Generala si Comparata din Romania (ALGCR), in colaborare cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de Litere, cu Institutul de Filologie Romana “A. Philippide” – Filiala din Iasi a Academiei Romane, organizeaza, in zilele de 9 si 10 iulie a.c., la Iasi, colocviul sau anual care la aceasta editie isi propune sa discute tema “Literatura si politicul”. Tema principala are in vedere mai multe subteme: “Literatura, ideologie, politica”, “Reprezentarile politicului in literatura”, “Puterea si literatura: ce putere (mai) are literatura in raport cu puterea politica?”.



O sectiune speciala va fi dedicata implinirii a 150 de ani de la infiintarea Universitatii din Iasi sub titlul “Traditia istoriei literare la Universitatea din Iasi: 1860-2010”. “Suplimentul de cultura” gazduieste in aceasta editie un dosar dedicat Colocviului “Literatura si politicul”. Am incercat sa aflam de ce acest eveniment de traditie ajunge abia acum la Iasi si in ce masura un eveniment de nisa precum acesta ar putea atrage in viitor un public mai larg.

 

Intrebarile dosarului:

1. Asociatia de Literatura Generala si Comparata din Romania a organizat de-a lungul timpului numeroase colocvii in mai multe orase ale tarii. Ce parere aveti despre faptul ca anul acesta colocviul se desfasoara la Iasi?

2. Credeti ca un colocviu de literatura generala si comparata poate fi interesant si pentru un alt public decit cel de specialisti?

 


 

Mircea Anghelescu: Avem de recuperat un public intelectual mult mai larg

 

1.            Colocviile Asociatiei se desfasoara de aproape 13 ani in orasele importante ale tarii din punct de vedere cultural: Timisoara, Cluj, Alba-Iulia, Sibiu, Bucuresti s.a. Ele n-au avut loc niciodata la Iasi, o anomalie care trebuia sa fie corectata: Iasii au fost si au ramas un oras cu o voce determinanta, nu doar importanta, in literatura noastra, in publicistica, in viata universitara, in cercetare. Aniversarea unui secol si jumatate de la infiintarea Universitatii din Iasi, sub domnia principelui al carui nume il si poarta aceasta glorioasa institutie, ne-a dat ocazia sa ne asociem festivitatilor organizate aici si, cu sprijinul profesorului Vasile Isan, Rectorul Universitatii, sa putem implini acest deziderat. Sint sigur ca desfasurarea colocviului (in cadrul caruia o sectiune speciala va fi dedicata invatamintului literaturii la Universitatea din Iasi) va confirma asteptarile noastre, ale participantilor si mai ales ale publicului iesean, reputat pentru calitatea sa intelectuala.

 

2.     Depinde cum este proiectat si realizat de organizatori: mai intii, daca perspectiva in care se va realiza colocviul nu va fi una prafuita si va interesa efectiv pe cititorul si pe comentatorul de literatura de astazi. Intr-un moment de mare expansiune a raporturilor internationale – economice, dar si culturale –, cartea de literatura si implicit discutarea ei nu pot interesa decit daca le asezam pe ecranul unei lumi in plina ebulitie, cu referiri substantiale la viata, dar si la literatura acesteia. Comparatismul real, bazat pe o cultura multipolara, este mediul natural al cititorului si al specialistului din zilele noastre.

       In al doilea rind, sint convins ca avem de recuperat – noi, toti cei care ne ocupam de literatura – un public intelectual mult mai larg si mai exigent decit cel obisnuit, “captiv”. Exista medii (desigur, nu mase, ci categorii importante) de intelectuali de alte profesii (profesori de alte discipline decit cele literare, medici, ingineri, economisti, diverse profesii liberale) care sint interesate de aceasta lume a noastra, dar sint tinuti la distanta fie de viziunea ei ingust-profesionala, fie de lipsa de sare, de miza, de eleganta a unor discutii, studii, cronici previzibile si cu bataie scurta: scriem prea des, prea mult si prea cenusiu. Daca vrem un public mai larg, trebuie sa-l cautam nu mai jos, ci mai sus.

 

Prof. univ. dr. Mircea Anghelescu este presedinte al ALGCR

 


 

Paul Cornea: O dezbatere care ne va clarifica ideile

 

1. De multa vreme ne-am dorit o intilnire a comparatistilor la Iasi, orasul bine inradacinat in geografia noastra simbolica, datorita atitor carturari si poeti care i-au spus farmecul si l-au incarcat de poezia amintirii. Dar si pentru ca e voba de unul dintre marile centre intelectuale ale tarii, unde lucreaza numerosi colegi si prieteni, din toate generatiile, cu care rivnim mereu sa schimbam puncte de vedere, sa ne contrazicem cordial (de este cazul), sa ne emulam reciproc. Toata gratitudinea pentru domnul rector Vasile Isan, care a facut posibil colocviul din 9-10 iulie 2010!

 

2. Nu trebuie sa ne facem iluzii, dar cred ca nu sint productive nici atitudinile de negatie si scepticism principial. O dezbatere despre “politic”, asa cum e programata sa aiba loc la Iasi, ne va ajuta pe cei ce vom participa sa ne clarificam ideile. Insa, prin ricoseu, datorita calitatii noastre de pedagogi si autori, ea ii va putea ajuta pe multi altii sa masoare mai exact cit de departe se afla “politica” reala – asa cum se face azi la noi – de exigentele de moralitate, civism, inspiratie generoasa, servire a interesului general, pe care le presupune “politicul”.

Prof. univ. dr. Paul Cornea este presedinte de onoare al ALGCR

 

 


 

Carmen Musat: Lipsesc de pe scena noastra culturala dezbaterile si polemicile civilizate

 

1.     Iasul este un loc cu traditie, cu o mare incarcatura culturala si mi se pare o optiune fireasca pentru colocviul ALGCR. Este o alegere cu atit mai inspirata, cu cit exista in Iasi citiva oameni tineri si mai putin tineri de certa calitate intelectuala, pe care noi, cei de la Bucuresti, ii percepem ca pe o echipa. Cred ca si Iasul este, ca si Sibiul, Clujul, Brasovul sau Timisoara, un oras european, cu o viata culturala efervescenta.

 

2.     Un colocviu de literatura generala si comparata ii intereseaza, cu siguranta, pe cei implicati in viata universitara. Pe altii probabil ca nu. Dar nu cred ca asta e un motiv de ingrijorare. Temele culturale nu au avut si nu vor avea niciodata audienta pe care o are Campionatul Mondial de Fotbal. Dar credeti ca un astfel de interes ar fi relevant pentru starea actuala a literaturii generale si comparate? Eu ma indoiesc. Cita vreme la colocviul de la Iasi vor fi prezenti cercetatori din toate centrele universitare, iar conferintele sustinute de acestia vor stirni dezbateri si vor avea un ecou in rindurile celor prezenti, cred ca scopul organizatorilor va fi atins. Ceea ce lipseste de pe scena noastra culturala sint dezbaterile si polemicile civilizate, confruntarile de idei in diferite domenii. Un colocviu de acest tip ar trebui sa dinamizeze dialogul cultural. Sa speram ca editia de anul acesta va avea asemenea consecinte.

 

Carmen Musat este conf. univ. dr. la Universitatea Bucuresti

 


 

Caius Dobrescu: Un interes cit se poate de imediat

 

1.            Judecind dupa istoria organizatiei, s-ar spune ca emulatia nu e niciodata destula. Altfel spus, desi ideea de a itinera conferinta anuala a ALGCR a fost excelenta si cu toate ca asociatia reuneste un important numar de specialisti, mai sint inca surprinzator de multi confrati de certa valoare ce nu au intrat inca in aceasta retea. Conferinta din anul acesta poate promova “obiectivul extinderii”, data fiind densitatea societatii intelectuale iesene.

 

2.     Nu cred ca activitatea unei societati profesionale academice trebuie sa intereseze lumea (desi este o prejudecata ca pertractarile universitarilor nu ii pot interesa decit pe ei) – tema din acest an, “Literatura si politicul”, ar putea chiar trezi un interes cit se poate de imediat. Dar mai sint destule de facut in privinta contactelor cu alte comunitati academice din tara si de peste hotare. Studiul literaturii a propasit intotdeauna prin colaborarea cea mai larga cu intregul spectru al stiintelor sociale si umane.

 

Caius Dobrescu este prof. univ. dr. la Universitatea Bucuresti

 


 

Adriana Babeti: Mica noastra asociatie de breasla dovedeste ca se pot duce proiecte pina la capat

 

1.     Mi se confirma (a cita oara?) ca atunci cind exista gindire pe termen lung, sustinuta de vointa si solidaritate, un proiect intelectual colectiv rezista. Daca ar fi sa fac bilantul celor aproape 13 ani de cind Asociatia de Literatura Generala si Comparata din Romania functioneaza, parca mi-ar veni sa-l contrazic pe Czeslaw Milosz, care spunea ca noi, popoarele din centrul si rasaritul Europei, ne-am asemana prin faptul ca nu ne putem duce proiectele pina la capat. Mica noastra asociatie de breasla dovedeste parca altceva. E drept ca (alaturi de o parte din colegii mei) am si un fel de orgoliu fondator, care sigur ca-si partineste lucrarea. Vorbind insa obiectiv, daca in 1998 am reusit sa cream la Timisoara un cadru de exceptie in care viitorii membri ai Asociatiei au avut ocazia sa se intilneasca si sa conceapa o structura, un program, tot ce a urmat apoi n-a facut decit sa confirme ca ALGCR nu era doar o idee buna, ci si o forma necesara. A contat enorm si faptul ca in fruntea Asociatiei s-a aflat ani la rind un profesor de talia lui Paul Cornea. Energia si competenta sa inegalabile i-au stimulat pe colegii din citeva centre universitare (Bucuresti, Cluj, Craiova, Brasov, Sibiu, Alba Iulia) sa gaseasca solutii eficiente pentru ca activitatea Asociatiei sa fie fluenta si reputatele sale colocvii sa se organizeze periodic. Acum, iata, a venit rindul Iasului, intr-un moment fast pentru istoria marii sale Universitati, dar mai putin incurajator sub aspectul perspectivelor economice. As dori din tot sufletul ca acest colocviu sa fie doar un punct de culminatie, nu un cintec de lebada.

 

2.     Da, cred cu multa convingere acest lucru, pentru ca am vazut ce tip de emulatie intelectuala se creeaza intr-un cadru cum e cel generat de un colocviu ALGCR, una dintre foarte putinele ocazii in care specialistii pot comunica direct. E ca intr-un laborator. Oameni preocupati de studiul literaturii se intilnesc in jurul unor teme incitante si isi confrunta teoriile, metodele, ba chiar ideologiile. Dar cel mai important mi se pare faptul ca stau fata in fata sau alaturi intelectuali din toate generatiile si ca pot intra intr-un dialog extrem de viu. Chiar daca uneori polemic. Cu-atit mai bine tarii!

 

Adriana Babeti este prof. univ. dr. la Universitatea de Vest, Timisoara

 


 

Andrei Bodiu: Un mediu deschis, dar atent la selectarea valorilor

 

 

1.     Particip la reuniunile ALGCR de la inceputul anilor 2000. Pot spune, privind in urma, ca aceasta manifestare este una de inalt nivel academic, fara a fi rigida si aroganta. Este, cred, aici, meritul celor care au condus si conduc ALGCR, fie ca e vorba de domnul profesor Paul Cornea, fie ca e vorba de domnul profesor Mircea Anghelescu. Conferinta ALGCR aduce, de obicei, impreuna specialisti de prima marime din Romania care nu vin sa bifeze inca o conferinta, ci care chiar au obiceiul sa asculte si ce spun alti colegi ai lor din tara. In goana dupa obtinerea de punctaje la capitolul cercetare, conferintele au capatat, de multe ori, un grad accentuat de formalism. Nu este cazul reuniunii Asociatiei noastre care a fost, la toate editiile la care am participat, un exemplu de rigoare si, in acelasi timp, de solidaritate academica a mediului filologic romanesc. Asociatia a fost si este un mediu deschis si permisiv, dar in acelasi timp atent la selectarea valorilor. As aminti in acest sens premiile Asociatiei, care sint, dupa parerea mea, cele mai importante premii universitare acordate in domeniul nostru. Faptul ca reuniunea de anul acesta se desfasoara la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iasi, o Universitate de referinta in spatiul romanesc si, as spune, cunoscind bine lucrurile, o Universitate de bun nivel european, e cu atit mai semnificativ cu cit institutia ieseana implineste anul acesta 150 de ani.

 

2. Eu cred ca o astfel de reuniune intereseaza exact pe cine trebuie sa intereseze. Ea se adreseaza unei lumi reduse numeric, dar unei lumi care este o elita. Noi gresim daca punem sub semnul intrebarii relevanta unei astfel de reuniuni. In opinia mea, o astfel de intilnire poate fi consolidata prin diferite mijloace astfel incit sa devina importanta nu numai pentru spatiul romanesc. Ea s-ar putea deschide spre Europa, am putea face un site, am putea publica lucrarile intr-o limba de circulatie internationala. In loc sa ne intrebam daca (mai) intereseaza, ar trebui, fara a ne parasi simtul critic, sa gindim ofensiv.

 

Andrei Bodiu este prof. univ. dr. la Universitatea Transilvania din Brasov

 


 

Paul Cernat: Publicul larg a avut dintotdeauna alte preocupari

 

1.     Din cite stiu, Colocviul ar fi trebuit sa se desfasoare la Iasi inca de acum doi ani, dar, din diverse motive, nu s-a putut. E foarte bine si acum, mai ales ca, in cei aproape 13 ani de activitate, colocviile ALGCR au avut loc in multe orase din tara, doar in capitala Moldovei – nu. Era timpul sa vina si in acest centru cultural de traditie, nu credeti? Eu, unul, cred ca va fi un succes, iar tema ofera toate premizele pentru o adevarata emulatie.

 

2.     Un asemenea colocviu este, prin excelenta, unul pentru specialisti si pentru virtualii specialisti, pentru oamenii aflati, cit de cit, “in bransa” si pentru toti cei interesati de dinamica acestui fenomen legat, in fond, de viata cetatii, chiar daca indirect. E normal ca el sa intereseze un public profesionalizat in domeniul umanist, literar, comparatist s.a.m.d. Publicul larg a avut dintotdeauna alte preocupari. Constat insa un interes imbucurator al publicului nostru tinta pentru aceasta manifestare, si e suficient sa va uitati peste lista participantilor – mai multe zeci de oameni, din toate generatiile active, studenti, masteranzi, profesori din preuniversitar, universitari, cercetatori.

 

Paul Cernat este lect. univ. dr. la Universitatea Bucuresti

 

 


 

Adrian Lacatus: O breasla permeabila si ospitaliera

 

1.            Colocviul anual al Asociatiei de Literatura Generala si Comparata din Romania a devenit in timp o institutie stabila, autonoma si admirata in spatiul intelectual si academic al studiilor literare romanesti. Prin modul liberal si destins in care a fost coordonat de fiecare data, atitudine degajata de spiritus rector al Asociatiei si al colocviului, profesorul Paul Cornea, si de calitatea intelectuala a participantilor celor mai consecventi, colocviul a fost mereu un spatiu al convivialitatii umaniste autentice si un moment tonic important in anul academic al fiecaruia. Organizarea lui in diferitele orase universitare si literare a facut parte din reteta succesului de pina acum al colocviului, consacrind aceasta congregatie itineranta a comparatistilor (o breasla permeabila si ospitaliera de altfel) si dind un sens concret unor valori ca dialogul, intilnirea, mobilitatea. Cred ca toata lumea astepta rindul Iasului. Desigur ca fiecare in parte, ca autor, a beneficiat cumva de generozitatea Iasului literar sau academic, a oamenilor si a numeroaselor sale institutii. Dar suprapunerea acestui mediu cu evenimentul ALGCR se lasa asteptata si ea este mai mult decit legitima, pentru ca la Iasi exista o multime de nume fara de care nu se poate reprezenta corect comparatistica romaneasca. Doar citeva dintre ele, intr-o enumerare sumara si subiectiva, a celor pe care i-am cunoscut mai bine, direct sau bibliografic: Viorica Constantinescu, Mihaela Cernauti, Al. Calinescu, Andrei Corbea-Hoisie, Luca Pitu, Stefan Avadanei, Livia Cotorcea, Codrin Liviu Cutitaru. Ma gindesc apoi si la scoala ieseana de istorie sau filosofie cu personalitati si lucrari seminale dincolo de cimpul lor initial: Al. Zub, Alexandru-Florin Platon, Stefan Afloroaiei, Nicolae Rambu. Reuniunea pe teritoriul, real si simbolic, al acestor nume nu poate fi decit o placere si un privilegiu.

 

2.     Intr-o lume academica normala/ideala, un colocviu de literatura comparata ar trebui sa-i intereseze pe comparatisti si, eventual, pe practicienii studiilor literare in general. Prin forta imprejurarilor insa, Colocviul a avut asigurata intotdeauna o “interdisciplinaritate” benefica, el adunind si numele cele mai interesante ale istoricilor si teoreticienilor literari. Pina la a interesa lumea contemporana, fie si doar pe cea intelectuala (careia cred ca ar avea ce sa-i ofere, de la pasiunea pentru idei in cea mai sensibila forma a lor, la combinatia reusita de rigoare stiintifica si placere a conversatiei), cred ca acest Colocviu ar trebui sa-i preocupe mai mult pe specialistii studiului literaturii din universitati (dar nu numai) care ar trebui sa-l duca din faza lui romantica in cea realista (a exigentelor cercetarii stiintifice birocratizate), fara sa sacrifice insa farmecul lui unic.

 

Adrian Lacatus este lect. univ. dr. la Universitatea Transilvania din Brasov

 

 


 

Andrei Terian: poate ca Iasiul se va dovedi anul acesta exceptia

 

1-2.  Cred ca, in momentul de fata, colocviile anuale ALGCR constituie unul dintre evenimentele majore ale cercetarii literare romanesti. Mai ales pentru un tinar filolog, astfel de intilniri reprezinta o oferta cit se poate de atractiva: nu doar ca ele ii dau prilejul sa interactioneze direct cu aproape toate VIP-urile criticii noastre actuale, dar ele il atrag si prin modul relaxat, cordial, dar, nu mai putin, inteligent de a aborda problemele cele mai delicate ale cimpului literar. Sint convins ca mediul filologic iesean nu va avea decit de cistigat prin organizarea colocviului de anul acesta. Din pacate, impactul unor asemenea manifestari ramine unul destul de redus in afara comunitatii academice. E drept ca pe nea Ilie de la scularie si pe Gicu de la manutanta nu cred ca o sa-i mai putem convinge vreodata cit de presante sint problemele pe care le discuta ALGCR-istii. De aceea, pe mine ma ingrijoreaza mai degraba interesul scazut pe care, la ultimele doua colocvii la care am participat, l-au acordat manifestarii oameni care, nefiind membri ALGCR, se presupune totusi ca ar avea oaresicari tangente cu temele discutate (studentii de la umanioare, universitarii din alte catedre decit cea organizatoare, intelighentia locala etc.). Dar poate ca Iasul se va dovedi anul acesta exceptia care sa infirme aceasta regula intristatoare.

 

Andrei Terian este lect. univ. dr. la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

 

 


 

Iulian Costache: Viitorul joaca de partea iesenilor

 

1.-2. Asociatia de Literatura Generala si Comparata din Romania a izbutit sa construiasca, datorita consecventei de care a dat dovada (fiind infiintata in 1997), precum si evenimentelor sale organizate anual (colocviile tematice ale asociatiei si decernarea premiilor pentru literatura comparata si teorie literara), o retea profesionala de mare cuprindere si, de ce sa nu o spunem deschis, de o valoare deosebita. In formula actuala de organizare, asociatia il are ca presedinte pe profesorul Mircea Anghelescu, boardul fiind completat cu profesorii Mircea Martin si Adriana Babeti, ca vicepresedinti, iar presedinte de onoare este profesorul Paul Cornea, cel care si-a legat numele, ca prim-presedinte, de construirea acestei retele. Trebuie spus ca temele propuse spre dezbatere au fost intotdeauna de mare actualitate (editia din 2009, organizata la Alba Iulia, a fost dedicata evaluarii discursului istoriei literare in contextul actual), iar calitatea interventiilor a conferit un nivel deosebit de elevat acestor dezbateri. In acest mod, subtil si consecvent, s-a reunit din mers nu doar o asociatie, ci o adevarata “comunitate interpretativa”, reunind vocile cele mai autorizate ale mediului academic actual, din toate segmentele de virsta. Este suficient sa spunem ca aici pot fi regasiti profesorii Eugen Negrici, Ion Pop, Virgil Nemoianu, Alexandru Calinescu, Elvira Sorohan, Viorica Constantinescu, Dan Manuca, Cornel Ungureanu, Mircea Mihaies, Adriana Babeti, Ion Simut, Mircea Braga, alaturi de mai tinerii Liviu Papadima, Ioana Parvulescu, Carmen Musat, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu, Corin Braga, Sanda Cordos, Ioana Both, Adrian Tudurachi, Lacramioara Petrescu, Mihaela Cernauti, Lucia Cifor, Mircea Diaconu, Vasile Spiridon, Rodica Ilie, Andrei Terian, Paul Cernat, Bogdan Cretu, Antonio Patras s.a. Desigur, lista numelor este fatalmente lacunara (scuze pentru neputinta citarii integrale a acesteia), dar oricine isi poate da seama ca o astfel de comunitate profesionala reprezinta o adevarata piata a ideilor culturale, unde mult invocatele dezbateri exista, fara a fi cit de putin formale, iar ideile si cartile beneficiaza de un feed-back real, venit din partea celor mai autorizate voci culturale. Iata cum, pe negindite, ne reintoarcem practic la modelul conferintelor publice initiate de Junimea, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in acelasi oras de care este legata virsta moderna a culturii romane, care si ele au construit, la vremea lor, o anumita coeziune a publicului cultural de elita.

 

Faptul ca editia din acest an a colocviului se desfasoara la Iasi este iarasi important, pentru ca Iasul reprezinta un punct esential pe harta culturii romane, atit prin istoria sa (si intre manifestari, o dezbatere va fi rezervata traditiilor istoriei literare in cadrul Universitatii din Iasi), cit si prin personalitatile momentului actual. Desigur, daca ne gindim, asa cum este firesc, si la viitorul scolii de la Iasi, putem anticipa, plecind de la lista participantilor, ca viitorul joaca de partea iesenilor.

 

Iulian Costache este conf. univ. dr. la Universitatea Bucuresti

Galerie
Comentarii
Julik nefsti
FuttShoorgo 2011-11-14 10:17:54
Nice post :) Foken refs
adult free chat
avoinapyday 2011-11-11 11:59:51
clean chat sites chat or free
Replica
Ion Vanghele 2011-07-25 11:50:18
Stimata doamna Maria Neculai, nu am avut placerea sa va cunosc personal si nici nu-mi amintesc sa fi folosit vreun limbaj nepoliticos la adresa Dvs.Am citit cu atentie cele ce ati binevoit sa scrieti si marturisesc ca aveti niste probleme foarte mari cu postarea.Greselile gramaticale au luat-o razna, dar asta se mai intampla la unii intelectuali profesionisti, noi intrand in randul intelectualilor de la coltul strazii.Asta imi aminteste ca pe vremea cand pluteam pe marea Caraibelor, unul dintre matrozi caruia colegii ii spuneau "Drogatul" fiindca avea parul lins la spate si ochii ca doua lubenite, s-a apucat sa-l injure pe capitan.L-a injurat atat de tare incat a cazut in mare si l-au mancat rechinii.Ba "Ochi de sticla", timonierul care era de cart la acea ora, a auzit un rechin care spunea pe un site oarecare sub pseudonim: -"Ce mult ador eu critica, pentru ca imi face bine la hemoroizi". Aleasa mea doamna, sunt onorat de critica adusa desi ca sa fiu sincer, nu am priceput in ce consta negativismul meu.Cu atat cu cat nu de mine a depins activitatea sit-ului Cleopatra de care sunteti atat de indragostita.Cu ce anume ati fost afectata in activitatea Dvs. de doamna Andrada Luisa Matei, de d-l Florin Ion Cernat si de alti colaboratori ai site-ului despre care vorbiti cu atata smerenie si dragoste?Eu cred ca Dvs., aveti probleme foarte grave si imi explic acest lucru in situatia in care cotizati la categoria doamnelor care au intrat la menopauza. S-a demonstrat ca o femeie menopauzista poate fi dusa usor cu zaharelul sau cu acadeaua, deoarece toate frustrarile actioneaza in mod convergent ducand la tulburari comportamentale care necesita in unele situatii extreme interventia medicului de la psihiatrie, aceasta interventie fiind facuta doar in timpul liber deoarece omul in restul timpului merge la pescuit cu barca.Ca sa va reveniti stimata doamna X., propun sa consumati zilnic o cana cu apa proaspata pe care s-o beti cu lamaie si cu zaharina, iar cand va apuca mai tare, sa o turnati in cap.Daca nu va racoreste suficient, puteti sa utilizati dusul pentru femei, ca daca intrati la barbati s-ar putea sa va auziti vorbe.
Perversitatea in literatura retelelor ning
Maria Neculai 2011-05-08 07:08:42
Despre Andrada Luisa Matei * Retele literare ning * Maria Neculai * Sunt o persoan? care a avut, spre ghinionul meu, contact cu aceast? femeie, Andrada Luisa Matei, care calc? pe tot ce este de bun sim?, calc? pe omul din noi, calc? pân? ?i pe sufletul ginga? al copiilor. Cu toate c? a primit un semn prin cea mai groaznic? boal?, dup? care un timp a încercat s? devin? uman? ?i dup? o relativ? vindecare, a trecut la vechea strategie de a c?lca pe aproape orice suflet, pentru scopuri meschine ! Redau mai jos propriele sale texte care iau fost c?l?uz? în via??. „Sa lasam cuvintele sa ne evidentieze uratenia, sa ne mascheze defectele, sa ne daruiasca culoare si farmec” „Sa ne ascundem de ratiunea rigida a retinei...” „ ... C?utam în interiorul fiin?ei mele, r?spunsuri, ?i r?t?ceam într-un labirint întunecat, pentru c? eu nu ?tiam cine sunt. Nu m? cuno?team. Anxietatea care pusese st?pânire pe mine, m? f?cea s? m? simt vulnerabil?. Îmi trebuia for?a, puterea s? merg mai departe. Con?tient? de influen?a zodiei mele, am început s? m? folosesc de ea. Am c?lcat cu bocancii în via?a altora, am min?it, m-am folosit cu u?urin?? de toate artificiile ?i to?i termenii de compara?ie care îi asimilasem. Am excelat profesional, iar celor ce tranzitau prin via?a mea, am început s? le vând vise. Era simplu s? pui st?pânire pe min?ile oamenilor, ?i mai simplu mi se p?rea s? te folose?ti de sl?biciunile lor.” Confesiunea de mai sus este facut? textual iar de multe ori sub diferite forme, verbal, în stadiile mai grave ale bolii, ca o reac?ie a instinctului de supravie?uire, dup? care a revenit la vechiul comportament de-a c?lca pe orice este uman în picioare prin, minciun?, perversitate, manipulare, etc. Siteul litarar pe care activeaz? ca adminstrator i-a pus denumirea de Cleopatra, tocmai datorit? conforma?iei sale psihice, prin asociere cu ac?iunile negative ale respectivei persoane feminine antice.
Refulare prin literatura?
Reteaua Literara Net 2011-04-03 21:17:42
In Literatura Român? au loc transferuri, unele spectaculoase ?i bru?te, alte componente au disp?rut din contidian ?i apar f?r? a fi observate, pe net! Astfel, din cenacluri, reviste de cultur?, de câ?iva ani, poezia s-a mutat pe re?ele de socializare cum ar fi re?eaua ning, Cleopatra, care este administrat? de Andrada Luisa Matei(o necunoscut?, afiliat? politic). La fel ca ?i în structura politic? din societatea româneasc?, ?i unele activit??i literare sunt preluate ?i "coordonate" de persoane care, se încadreaz? între ni?te limite, parc? predestinate sau l?sate ca blestem. Brutal, dictatorial, acest tip de personae, elimin? din start o competi?ie real?, folosind metode dolosive, pentru a-?i promova, fie “aspira?iile poetice”, fie de cele mai multe ori, cele politice, prin care vor a se face cunoscu?i! Unii pl?tesc bani pentru ca sa le fie scrise, “capodoperele”! La un cap?t la astfel de persoane, chiar dac? originea ereditar?, social? ?i educa?ia lor anterior?, sunt cu multiple deficien?e comportamentale, au totu?i un talent, nu chiar comun. P?cat este îns? c? la cel?lat cap?t, la astfel de persoane, scap? ?i ies în eviden??, de multe ori, caracterul lor extrem de urât. La fel cum este "coordonatorul" principal, a?a sunt ?i câteva dintre persoanele care apar în aceast?, re?ea ning, frumo?i aparent pe dinafar?, dar urâ?i r?u de tot ?i deforma?i, în interiorul lor! De ce scrie?i când ave?i sufletul deformat? Este o refulare a negativului din voi în lipsa pozitivului pe care îl c?uta?i, tu Andrada Luisa Matei, tu Florin Ionel Cernat, tu Ion Vanghele? Re?eaua Literar?
Refulare prin literatura?
Reteaua Literara Net 2011-04-03 21:17:21
In Literatura Român? au loc transferuri, unele spectaculoase ?i bru?te, alte componente au disp?rut din contidian ?i apar f?r? a fi observate, pe net! Astfel, din cenacluri, reviste de cultur?, de câ?iva ani, poezia s-a mutat pe re?ele de socializare cum ar fi re?eaua ning, Cleopatra, care este administrat? de Andrada Luisa Matei(o necunoscut?, afiliat? politic). La fel ca ?i în structura politic? din societatea româneasc?, ?i unele activit??i literare sunt preluate ?i "coordonate" de persoane care, se încadreaz? între ni?te limite, parc? predestinate sau l?sate ca blestem. Brutal, dictatorial, acest tip de personae, elimin? din start o competi?ie real?, folosind metode dolosive, pentru a-?i promova, fie “aspira?iile poetice”, fie de cele mai multe ori, cele politice, prin care vor a se face cunoscu?i! Unii pl?tesc bani pentru ca sa le fie scrise, “capodoperele”! La un cap?t la astfel de persoane, chiar dac? originea ereditar?, social? ?i educa?ia lor anterior?, sunt cu multiple deficien?e comportamentale, au totu?i un talent, nu chiar comun. P?cat este îns? c? la cel?lat cap?t, la astfel de persoane, scap? ?i ies în eviden??, de multe ori, caracterul lor extrem de urât. La fel cum este "coordonatorul" principal, a?a sunt ?i câteva dintre persoanele care apar în aceast?, re?ea ning, frumo?i aparent pe dinafar?, dar urâ?i r?u de tot ?i deforma?i, în interiorul lor! De ce scrie?i când ave?i sufletul deformat? Este o refulare a negativului din voi în lipsa pozitivului pe care îl c?uta?i, tu Andrada Luisa Matei, tu Florin Ionel Cernat, tu Ion Vanghele? Re?eaua Literar?
Refulare prin literatura?
Reteaua Literara Net 2011-04-03 21:16:58
In Literatura Român? au loc transferuri, unele spectaculoase ?i bru?te, alte componente au disp?rut din contidian ?i apar f?r? a fi observate, pe net! Astfel, din cenacluri, reviste de cultur?, de câ?iva ani, poezia s-a mutat pe re?ele de socializare cum ar fi re?eaua ning, Cleopatra, care este administrat? de Andrada Luisa Matei(o necunoscut?, afiliat? politic). La fel ca ?i în structura politic? din societatea româneasc?, ?i unele activit??i literare sunt preluate ?i "coordonate" de persoane care, se încadreaz? între ni?te limite, parc? predestinate sau l?sate ca blestem. Brutal, dictatorial, acest tip de personae, elimin? din start o competi?ie real?, folosind metode dolosive, pentru a-?i promova, fie “aspira?iile poetice”, fie de cele mai multe ori, cele politice, prin care vor a se face cunoscu?i! Unii pl?tesc bani pentru ca sa le fie scrise, “capodoperele”! La un cap?t la astfel de persoane, chiar dac? originea ereditar?, social? ?i educa?ia lor anterior?, sunt cu multiple deficien?e comportamentale, au totu?i un talent, nu chiar comun. P?cat este îns? c? la cel?lat cap?t, la astfel de persoane, scap? ?i ies în eviden??, de multe ori, caracterul lor extrem de urât. La fel cum este "coordonatorul" principal, a?a sunt ?i câteva dintre persoanele care apar în aceast?, re?ea ning, frumo?i aparent pe dinafar?, dar urâ?i r?u de tot ?i deforma?i, în interiorul lor! De ce scrie?i când ave?i sufletul deformat? Este o refulare a negativului din voi în lipsa pozitivului pe care îl c?uta?i, tu Andrada Luisa Matei, tu Florin Ionel Cernat, tu Ion Vanghele? Re?eaua Literar?
  1  
Adauga comentariu
Nume
Email
Subiect
Mesaj
Cartea romaneasca | Dan Lungu | Lucian Dan Teodorovici | Fara Zahar | Observator cultural | Gheoland | Teatrul Tineretului din Piatra Neamt |
Romania culturala | Ada Milea | Libraria Noi | Cuvantul | Vasile Ernu | Libraria Mihai Eminescu | Radio Romania Muzical | Centrul National al Dansului | Revista Orizont | Infocarte