Discutia va gravita in jurul realismului in arta. Pornind de la ultimele editii ale bienalelor de arta de la Bucuresti si Göteborg, cei cinci invitati vor discuta despre specificul bienalelor de arta ca scena sau canal de reprezentare a problemelor contemporane. De asemenea, se va analiza tema realismului ca modalitate de a oglindi si dezbate realitatea. Conceptul de realism poate viza atit mijloacele de expresie folosite de lucrarile de arta, cu alte cuvinte realitatea estetica, cit si diversele interpretari date temei expozitiei, care sunt influentate de contextul politic. De aici rezulta tensiunea dintre realitatea fizico-estetica a lucrarilor expuse si realitatea redata poetic de acestea. De asemenea, invitatii vor discuta pe marginea realitatilor locale abordate de fiecare expozitie in parte, expresie a agendei politico-estetice a celor doua bienale, de la Bucuresti si Göteborg.

Evenimentul face parte din programul expozitiei The Realism Question – Epilog la Bienala Bucuresti 4, care poate fi vazuta la Institutul Cultural Roman de la Stockholm pina pe 24 septembrie. Cu aceasta ocazie, ICR Stockholm va lansa o publicatie in limba engleza care documenteaza expozitia si lucrarile prezentate. Publicatia contine un eseu semnat de Felix Vogel, un interviu cu Albrecht Koschorke despre paradoxurile realismului, precum si transcrierea discutiei de la vernisajul expozitiei, intre Magnus Bärtås, Kalle Brolin, Lina Selander si Felix Vogel, moderata de curatorul Helena Holmberg. Textele vor fi acompaniate de imagini din expozitie realizate de fotograful Jean-Baptiste Béranger.

Expozitia The Realism Question a fost dezvoltata ca un epilog la Bienala Bucuresti 4: Handlung. Producing Possibilities. The Realism Question porneste de la ipoteza ca la sfirsitului anilor ‘60 si in anii ‘70 a aparut un nou tip de realism, de ambele parti ale Cortinei de Fier. Luind drept referinte istorice lucrari de The Medvedkine Groups, Ion Grigorescu si Paul Neagu, The Realism Question urmareste aceste tendinte pina in prezent, cercetind in ce masura se regasesc ele astazi in lucrarile unor artisti precum Kalle Brolin, Magnus Bärtås, Joana Hajdithomas & Khalil Joreige, Lina Selander si Mona Vatamanu & Florin Tudor (foto).