Laureatul Premiului Strega 2017, in Biblioteca Polirom: Paolo Cognetti, Cei opt munti                                                  Petrecere in oras: luna august la Fundatia Calea Victoriei ;)                                                  Concertele trupei Nuf Said la Viena si Salzburg                                                   Romanul Marea petrecere, de Petre Barbu, tradus in slovena                                                  Poeziile Denisei Duran, traduse in Bulgaria                                                  EUROPAfest Summer Edition 2017                                                   Vladimir Cosma a compus muzica pentru filmul romanesc Octav                                                  „Omul multime“ – prima expozitie in Romania a artistilor Lolo & Sosaku                                                  De ce este Romania astfel? in discutie la Muzeul National al Literaturii Romane                                                  Festivalul BBC Proms in direct la Radio Romania Muzical                                                 
Nr.574, 17-07-2017
Introduceti adresa de Email pentru a va abona:
Modelul lui Putin: un James Bond sovietic, cu voie de la KGB?
Dragos Cojocaru

„A fost versiunea sovie­tica a lui James Bond mo­delul lui Vladimir Putin?“, este intrebarea pe care o pune un articol publicat de BBC.



James Bond-ul sovietic este Max Otto von Stierlitz, un agent secret imaginar infiltrat la varful Marelui Comandament german din al Doilea Razboi Mondial, erou al unei lungi serii de romane si filme in anii ’60 si ’70.

„Un spion foarte diferit de James Bond“, subliniaza BBC. „Nu avea timp pentru femei sau gadgeturi. Viata ii era in intre­gime devotata activitatii in Ber­lin, in timpul razboiului mondial.“

 

Stierlitz a fost creat de scriitorul Iulian Semionovici Semionov in anii ’60 si a aparut in 14 romane. Unul dintre acestea, 17 momente ale primaverii, a fost adaptat in 1972 sub forma unui serial TV ce a avut un succes imens in Rusia sovietica (a fost difuzat si la noi).

 

La prima difuzare, serialul a fost urmarit de 50-80 de milioane de telespectatori. „In fiecare sea­ra, strazile deveneau pustii la ora difuzarii, lumea se grabea sa plece de la serviciu pentru a prinde episodul“, povestea Eleonora Sas­kova, interpreta rolului sotiei lui Stierlitz. Se pare ca pana si nu­marul infractiunilor scadea dramatic in tipul difuzarii serialului, iar Leonid Brejnev, seful URSS, era atat de mare fan, incat a vazut seria de 20 de ori.

 

In culise, povestea lui Stierliz este si mai interesanta. Stierlitz fu­sese inventat de Semionov in 1965. La sfarsitul anilor ’60, noul director KGB, Iuri Andropov, a pus la cale o campanie pentru a schimba ima­ginea serviciului de informatii asociat in primul rand cu represiunea politica, cu o imagine noua care sa atraga recruti tineri si educati.

 

Andropov a descoperit roma­nele cu Stierlitz si l-a invitat la o discutie pe autor, in 1968. Al treilea roman, 17 momente ale prima­ve­rii, a fost sugerat chiar de Andro­pov, care i-a oferit lui Semionov acces la arhivele KGB. Romanul a fost scris, se spune, in numai doua saptamani. Il prezenta pe Stierlitz actionand, pentru prima oara, in rolul unui ofiter SS, personaj mo­delat dupa Willi Lehmann, un ofi­ter Gestapo real care deve­ni­se agent sovietic.

 

Realizarea adaptarii TV a fost aprobata chiar inainte de aparitia cartii, filmarile au fost suprave­gheate de adjunctul lui Andro­pov, iar agenti KGB au oferit consultanta, fiind chiar trecuti pe gene­ric sub nume de imprumut.

 

Stierlitz reflecta exact concep­tia lui Andropov despre spionul sovietic ideal: calculat, modest, devotat tarii si, mai presus de ori­ce, un intelectual care isi inde­plinea misiunile intrecandu-si adversarii in inteligenta. In film, Stierlizt petrece multa vreme singur, fumand si band cafea (nu alcool) si privind ganditor pe fereastra. O imagine care l-a facut pe fai­mosul defector Kim Philby sa comenteze ca un spion care arata atat de ganditor nu rezista prea mult in meserie.

 

Stierlitz a avut un urias impact cultural in Rusia, intrand in cons­tiinta populara, dar intrebarea pe care si-o pune BBC este in ce masura acest serial a determinat cariera viitoare a tanarului Vladi­mir Putin.

 

Presedintele rus a recunoscut candva ca decizia lui de a intra in KGB a fost motivata de filmele cu spioni vazute in copilarie. Avea 21 de ani la premiera serialului. Du­pa doi ani se alatura KGB si avea sa fie, la fel ca Stierlitz, trimis in Germania.

 

Dar, spun comentatorii, indi­ferent daca Putin a fost inspirat sau nu de Stierlitz, cariera lui politica se indatoreaza mult celebrului spion fictiv sau, mai bine zis, imaginii acestuia in con­stiin­ta rusilor.

 

„In haosul de la sfarsitul anilor ’90“, scrie BBC, „multi rusi ajun­sesera sa doreasca mai multa lege si ordine, iar unii chiar un pumn de fier care sa impuna aceasta lege si ordine in Rusia. Sondajele indicau faptul ca votantii doresc ca vii­torul presedinte sa fie tanar, rus, fost mem­bru al serviciilor de securitate si sa nu consume alcool“.

 

„Dupa ce si-au pierdut increde­rea in liberali, tara intreaga cauta un Stierlitz“, scrie Arcadi Ostrov­sky de la „The Economist“ (ver­siunea rusa) in cartea The Invention of Russia. Ostrovsky amin­teste de un sondaj comandat in 1999 de ziarul „Kommersant“ prin care voiau sa afle cu ce personaj isi do­reau rusii sa semene viitorul prese­dinte. Stierlitz s-a clasat pe locul al doilea, dupa maresalul Jukov.

 

Jurnalistul si filologul Ivan Zasurski noteaza in cartea sa, Media and power in post-Soviet Russia, ca Putin a intruchipat „imaginea, extrem de importanta pentru pu­blicul rus, a Standartenführer-ului von Stierlitz. Iar daca cineva nu reusea sa faca legatura intre Putin, care fusese stationat in Germania, si von Stierlitz, erau suficiente articole in presa care sa ii amin­teasca aceasta asemanare si sa il ajute sa asocieze aceste personaje“.

 

In martie 2000, Vladimir Putin a fost ales presedinte al Rusiei.

Galerie
Comentarii
Adauga comentariu
Nume
Email
Subiect
Mesaj
Cartea romaneasca | Dan Lungu | Lucian Dan Teodorovici | Fara Zahar | Observator cultural | Gheoland | Teatrul Tineretului din Piatra Neamt |
Romania culturala | Ada Milea | Libraria Noi | Cuvantul | Vasile Ernu | Libraria Mihai Eminescu | Radio Romania Muzical | Centrul National al Dansului | Revista Orizont | Infocarte