Noaptea Literaturii Europene 2017 la Lisabona                                                  Bogdan-Alexandru Stanescu despre Copilaria lui Kaspar Hauser la Bucuresti                                                  Apparatus 22 la VIENNA BIENNALE 2017                                                  Literary Talk & Reading cu Florin Iaru la Carturesti Verona                                                  ISVOR. Constantin Brancusi                                                  L’Effet aquatique a primit Premiul TV5 MONDE, RFI Romania, Institut français de Roumanie al Juriului tinerilor francofoni                                                  Marius Oprea despre Neasemuita istorie a Imperiului Roman de Rasarit la Libraria Eminescu, Bucuresti                                                  Talk: Catherine de Zegher - Geta Bratescu: A Studio of One’s Own                                                  Smart Summer: 5 pasi ca sa devii mai istet vara asta!                                                  Bogdan-Alexandru Stanescu despre Copilaria lui Kaspar Hauser la Iasi                                                 
Nr.276, 05-06-2010
Introduceti adresa de Email pentru a va abona:
Cite pisici incap intr-o banda desenata?
Dragos Cojocaru

Ieseanul Lucian Amarii, alias Jup, este unul dintre cei putini autori romani de BD care isi permit sa scoata albume pe o piata care, pina acum, nu a fost prea blinda cu cea de a 9-a arta. Dar aparitia episodului al doilea din aventurile lui SuperCostel, Conferia pisicilor negre, arata ca, in doua decenii de desene si scenarii, Jup a reusit sa stringa in jurul sau o confrerie de fani care ii apreciaza povestile cu oameni obisnuiti ce trec prin aventuri extraordinare.



Domnul Jup tine mortis sa ma contrazica. In timp ce eu depling in paginile “Suplimentului de cultura” soarta trista a benzii desenate in Romania, el scoate pe piata un alt album BD, al doilea in numai doi ani. La un album la fiecare 12 luni, domnul Jup (numele sub care a intrat deja in Dictionarul BD-ului romanesc) este unul dintre privilegiatii truditori ai celei de a 9-a arte si este constient de acest statut de invidiat. “Nu te contrazic”, imi spune el, “banda desenata in Romania o duce prost. “ Comentam amindoi putin (re)lansarea lui Rahan la noi. Jup crede ca poate tirajele uriase care vor fi aruncate pe piata ar putea redestepta interesul cititorului roman pentru BD. “Oricum, ce fac eu nu are nici o legatura cu asta”, spune Jup. “In cazul meu, desenele, scenariile sint o chestie suta la suta romaneasca, nu o marca straina de import.”

 

Intr-adevar, Costel, personajul fetis al lui Jup, este un adevarat brand local, si inca unul cu o istorie de peste zece ani. A aparut prima oara intr-o caricatura din saptaminalul “Bomba de cauciuc”, un soi de “Catavencu” moldovenesc, dupa care a inceput, timid, sa fie protagonistul unor stripuri. Spre finalul anilor ‘90, Costel a avut onoarea de a avea propria sa pagina in saptaminalul “Monitorul de duminica”. Costel a devenit vedeta, la fel si Jup, creatorul sau.

 

“Multi nu imi mai stiu numele real”

 

Autor de benzi desenate? Iata o cariera la care sigur nu se gindise Jup, pe vremea cind era elev la Liceul “Negruzi”, iar toata lumea il cunostea sub numele lui real, Lucian Amarii. “Nas“ i-a fost colegul de banca, Septimiu Sarateanu (da, cel de la ProTV), care i-a gasit porecla Jup. “N-am inteles niciodata legatura, dar porecla provine de la urangutanul Jup-Jupiter din Insula misterioasa. E o porecla din liceu pe care am adoptat-o cu placere fiindca era o semnatura foarte buna pentru caricaturi. Se tine minte usor, iar dovada ca a prins este data si de faptul ca toata lumea ma stie ca Jup, putini imi stiu sau imi folosesc numele real.”

 

Cu acest nou nume, Jup a trecut de la gazeta de liceu in paginile “Monitorului”, la inceputul anilor ‘80 si a devenit repede cunoscut prin caricaturile sale publicate intr-un ritm cu adevarat infernal (“uneori faceam si cite noua desene pe zi”, isi aminteste el) si, destul de repede, prin benzile desenate aparute in publicatiile trustului de presa Monitorul.

 

In cei 20 de ani care au trecut de la debut, in vreme ce BD-ul o ducea prost in tara, Jup si-a construit o opera impresionanta. Cite desene si planse de BD a realizat pina acum? Greu de estimat. “In «Monitorul de Duminica» au aparut vreo 160 de pagini cu Costel, iar stripurile din «Bomba» sint cam 52 pe an ori 10 ani... “ Plus 80 de pagini de BD in cele doua albume de sine statatoare – o cariera prodigioasa pentru un bedist roman.

 

Cum se fabrica un Costel

 

De fapt, la fel ca multi colegi de breasla, Jup a fost atras de banda desenata din copilarie, de pe vremea cind lumea mai stia inca revista “Pif” care publica serii precum Hercule, Leonard sau Gai Luron. Primele influente ale unui desenator comic, cu o mica diferenta fata de restul.

 

“Prima banda desenata am facut-o probabil prin clasa a patra”, isi aminteste Jup. “Diferenta a fost ca eu am facut-o cu personaje originale, altii, imi amintesc, faceau BD-uri cu personaje din Razboiul stelelor. Eu totdeauna am incercat sa fac BD cu personajele mele... Bine, am facut si parodii dupa BD-uri celebre, dar nimeni nu scapa de asta.”

 

“Un bedist ajunge in mod natural la povestire prin text si imagini”, spune Jup. “Cind faci caricatura in presa deseori se intimpla sa iti spui ca nu ai suficient loc sa tratezi unele subiecte intr-o singura caseta. Atunci, daca vrei sa spui o poveste mai lunga, o spui in mai multe casete si ajungi la banda desenata. “ Mai exista un motiv pe care Jup nu il ascunde. Pe Costel l-a creat pentru ca se saturase sa faca BD strict politic. “Am vrut sa fac ceva care sa poata fi citit si peste zece ani.”

 

Tot natural a ajuns si la personajul Costel. In primul rind, a fost oarecum consecinta anilor in care Jup a fost expus la realitatea inconjuratoare asa cum se filtreaza ea in redactia unui cotidian local. “Un personaj care sa fie romanesc si care sa aiba caracteristicile pe care ar trebui sa le aiba un personaj romanesc”, il descrie sec Jup. Un prototip al romanului mediu, nu un alter ego. “Sa spunem ca acest personaj reflecta punctul meu de vedere. “ Un punct de vedere ancorat in realitate fiindca, spune Jup, aceasta ii permite sa se “lipeasca mai bine de subiect”. “Am credinta ca punctul meu de vedere este mai bine perceput de cititor daca actiunea se petrece in realitatea imediata.”

 

Puterile omului-motan

 

Cu toate acestea, Costel a evoluat altfel decit prototipurile lui din realitate. De exemplu, nu a devenit nici manelist, nici cocalar, ci supererou, dupa ce a fost muscat, in primul album, de motanul Serioja. Un supererou care nu are totusi nici o influenta din partea unor predecesori celebri, precum Supermatou sau Superdupont, personajul inventat de Gotlib. “Gotlib este un desenator de o mie de ori mai bun decit mine”, ride Jup. “Da, personajul meu este tot un supererou, dar unul romanesc, iar singura lui superputere, ca om-motan, este doar aceea de a dormi 16 ore pe zi.”

 

Primul album cu SuperCostel (primul album semnat de Jup) a fost lansat in 2008. Un album in care Costel renunta la mare parte din universul si personajele de pina atunci pentru a se concentra pe aventuri in care este insotit de ajutoarele sale, celebrii motani Serioja si Arnold. Un nou univers care continua in cel de al doilea album din serie, Confreria pisicilor negre, pe care Jup tocmai il lanseaza, la un an de la primul.

 

“Confreria a avut o destinatie clara”, spune Jup, referindu-se la faptul ca a incercat sa termine albumul pina la editia de anul acesta a Salonului de BD de la Iasi, care s-a aminat insa pentru anul viitor. “Dupa ce m-ati strins oleaca cu usa anul trecut, am promis ca scot un nou album si m-am apucat de lucru. Scenariul l-am schimbat de vreo patru-cinci ori pina am obtinut ce am vrut. Ca sa fiu sincer, inital albumul trebuia sa fie despre altceva, o parodie la ultimul film cu Batman, Dark Knight... eu voiam sa fac Black Cat. Dar lucrurile au mers in alta directie, iar povestea care a iesit mi se pare mai buna decit o parodie a lui Batman.”

 

“Viata, tata!”

 

Un cititor constant al productiilor lui Jup va remarca imediat ca aceasta Confrerie a pisicilor negre este diferita de tot ceea ce a produs acesta pina acum. O innoire a felului lui de a povesti, mai ales la nivelul scenariului. Nu a fost premeditat sustine autorul, ci natural. “Am simtit ca pot sa scriu altceva decit albumul anterior, o poveste mai baroca, nu numai niste aventuri. O buna parte din aventurile din album sint experiente personale. Cum spune si o replica geniala din Operatiunea Monstru: «Viata, tata, viata, nu chestii supte din deget!»“, ride Jup. “Mi s-a parut important sa scriu despre lucruri care mi s-au intimplat.”

 

Adica despre pisici si ciini. Caci majoritatea personajelor principale traiesc sau au trait in curtea lui Jup. “Minus motanii Serioja si Arnold care nu mai exista”, precizeaza acesta. “Prototipul lui Serioja ar fi fost astazi foarte batrin. Nu am putut sa ii omor inca in banda desenata, trebuie sa mai astept putin. “ In plus, albumul raspunde unei serioase probleme pe care si-o pune fiecare cuplu iubitor de animale: “Cite pisici pot sa tin in casa? “. Jup e de acord: “Chiar instaurasem o regula cu nevasta-mea, dar nu stiu cum s-a intimplat si iar am scapat friiele”.

 

De asemenea, albumul este plin, aproape la fiecare pagina, cu aluzii si trimiteri la multe lucruri dintre care mare parte pot scapa unui cititor obisnuit. Jup imi da dreptate, dar sustine ca totusi publicul lui e “de nisa” si ca cititorii se vor prinde la ce se refera. “La urma urmei”, imi spune, “e un scenariu de factura mai «danbrowniana», deci trebuie sa contina tot soiul de chestii ascunse. Si chiar vreau sa fac pe site-ul Supercostel.ro o pagina secreta, cu username si parola, pe care trebuie sa le ghicesti citind albumul.”

 

“Sint un incapatinat...”

 

Jup imi povesteste apoi ca si-a schimbat la acest album felul de a lucra, ca nu s-a apucat de desenat planse pina cind nu a pus la punct, pina in cele mai mici detalii, scenariul. Cind il intreb daca se vede mai mult scenarist decit desenator, ride. “Chiar ma intreb cind o sa spuna cineva lucrurilor pe nume: «Jup, stii ceva? Mai bine lasa pe altcineva sa deseneze!».”

 

Jup este clar unul dintre cei mai buni scenaristi din BD-ul romanesc de azi. S-a gindit sa faca doar scenarii pentru alti desenatori? “M-am gindit, sincer m-am gindit, dar... problema e ca scenariul asta mi-a luat deja jumatate de an pina la forma dorita. In plus, m-am hotarit sa nu mai scriu scenarii decit atunci cind simt ca am cu adevarat ceva de spus, nu vreau sa desenez doar de dragul de a desena.” Adica urmatoarele albume cu Costel, cele trei, patru incepute si care zac in sertarele lui Jup. Cind va fi gata urmatorul album? “La anul, cu siguranta”, spune Jup, care vrea sa se tina in continuare de BD.

 

“Fiindca sint un incapatinat care, din fericire, nu traieste din banda desenata, ea ramine deocamdata un soi de hobby pentru mine, desi cred ca, in curind, va merge mai bine. Nu am frustrari ca nu exista si la noi tiraje de sute de mii... Ma bucur ca exista totusi citeva sute de oameni care apreciaza ceea ce fac, iar pentru mine e suficient.”

 


 

Albumul SuperCostel si Confreria Pisiclor Negre poate fi achizitionat de pe site-ul www.supercostel.ro. De asemenea, Jup spune ca primul album, SuperCostel – Intimplari extraordinare din viata unui om obisnuit, ar putea fi pus gratuit la dispozitia celor interesati in format electronic. Pentru celelalte productii semnate Jup puteti accesa fara probleme site-ul www.jup.ro.

Galerie
Comentarii
Adauga comentariu
Nume
Email
Subiect
Mesaj
Cartea romaneasca | Dan Lungu | Lucian Dan Teodorovici | Fara Zahar | Observator cultural | Gheoland | Teatrul Tineretului din Piatra Neamt |
Romania culturala | Ada Milea | Libraria Noi | Cuvantul | Vasile Ernu | Libraria Mihai Eminescu | Radio Romania Muzical | Centrul National al Dansului | Revista Orizont | Infocarte