Noaptea Literaturii Europene 2017 la Lisabona                                                  Bogdan-Alexandru Stanescu despre Copilaria lui Kaspar Hauser la Bucuresti                                                  Apparatus 22 la VIENNA BIENNALE 2017                                                  Literary Talk & Reading cu Florin Iaru la Carturesti Verona                                                  ISVOR. Constantin Brancusi                                                  L’Effet aquatique a primit Premiul TV5 MONDE, RFI Romania, Institut français de Roumanie al Juriului tinerilor francofoni                                                  Marius Oprea despre Neasemuita istorie a Imperiului Roman de Rasarit la Libraria Eminescu, Bucuresti                                                  Talk: Catherine de Zegher - Geta Bratescu: A Studio of One’s Own                                                  Smart Summer: 5 pasi ca sa devii mai istet vara asta!                                                  Bogdan-Alexandru Stanescu despre Copilaria lui Kaspar Hauser la Iasi                                                 
Nr.569, 12-06-2017
Introduceti adresa de Email pentru a va abona:
Puncte slabe si puncte forte la Bookfest 2017
Eli Badica

Cea de-a XII-a editie a Salonului International de Carte Bookfest s-a incheiat in urma cu doua saptamani. Anul acesta, deja traditio­nalul material despre targul de dinaintea verii vine, asadar, cu o mica intarziere, cauzata de mini-vacanta dintre 1 si 5 iunie, aspect luat in considerare si de catre Asociatia Editorilor din Romania (cei care au organizat salonul cu pri­cina, sub egida Federatiei Editorilor din Ro-­ma­nia, cu sprijinul Ministerului Culturii si Identitatii Nationale) atunci cand au planificat editia din 2017, mutand-o putin mai devreme. Va invit sa cititi, in randurile ce urmeaza, cateva impresii personale pe marginea Bookfestului ce tocmai a trecut.



Cu toata pauza de la inceputul lunii, nu a fost emis, din cunos­tintele mele, nici un comunicat de presa cu bilantul final al targului – cum ar fi numarul total de vizitatori sau procentul de vanzari per total –, comparativ cu anii precedenti. Prin urmare, nu avem informatii exacte cu privire la succesul (sau insuccesul) editiei 2017 a Bookfest, nici din partea organizatorilor, nici din partea expozantilor – care, in afara de una-doua exceptii, s-au ferit sa declare procentul de crestere (sau scadere) a vanzarilor.

 

Din ochi, fiind pe baricade in pavilioanele C1, C2, C4 si C5 de la Romexpo, unde s-a desfasurat si de aceasta data salonul, as zice ca fluxul de oameni nu s-a schimbat fata de editiile trecute: in primele doua zile si jumatate a fost liber, putini vizitatori rataciti printre standuri sau pe la evenimente – se putea face nestingherit un tur al targului, de la un cap la altul, intr-un timp record; de vineri dupa-amia­za si pana duminica seara, insa, atmosfera s-a incarcat, cititorii au rasarit peste tot, populand Romexpo atat in incinta, cat si in afara ei (terasele cu mici, peste, bere si cafea erau supraaglomerate), atat la rafturile cu volume, cat si la zonele amenajate special pentru evenimente (doar patru puncte principale, de fapt: doua scene in doua pavilioane diferite, zona de evenimente a tarii invitate de onoa­re, Suedia, si spatiul dedicat copiilor – Bookfest Junior) sau la standurile editurilor.

 

Tot impresionist (pentru ca n-am verificat fiecare pozitie si fiecare metru patrat), pot spune ca mare lucru in dispunerea standurilor expozantilor nu s-a schimbat – de pilda, editurile mari au avut aceleasi spatii rezervate ca pana acum (lucru care se intam­pla si la ruda mai instarita a Bookfest, Gau­dea­mus), miscari producandu-se doar in cazul editurilor mai mici (de exemplu, Casa de Editura Max Blecher a impartit standul anul acesta cu Editura Gestalt Books, in pavilionul C4 – pe cand anul trecut facuse echipa cu Editura Tracus Arte, in pavilionul C2).

 

Multe edituri importante au lipsit

 

Apoi, multe edituri importante au lipsit anul acesta de la Bookfest. Se intampla la fiecare editie, din varii motive, cele mai des invocate fiind spatiile improprii alocate de organizatori si taxele de participare (inchiriere a spatiilor) prea mari in raport cu numarul de vanzari/vizitatori si cu vizibilitatea castigata. Dintre absenti, ii amintesc doar pe cei de la Editura Univers, Editura Cartier, Ratio et Revelatio Publishing House. De cealalta parte, au aparut si expozanti noi, atat cu standuri cu volume – cum ar fi Editura Meditative Arts sau Editura Miidecarti –, cat si cu diferite alte produse (tablo­uri, accesorii, ceaiuri, cafea etc.).

 

La capitolul reduceri stam, ca de obicei, prost. Nici Bookfest, nici Gaudeamus nu sunt targuri de carte cu promotii sau oferte consistente. In cel mai fericit caz, am dat peste carti scoase din depozit, sterse de praf si asezate in cosuri cu reduceri (de pana la 80%), volume care, in general, sunt bune de dus la reciclat – e adevarat, insa, ca, daca ai rabdare si timp suficient, poti gasi niste comori. Sunt cateva edituri care chiar incearca sa fie mai prietenoase cu cititorii lor, sa-i fidelizeze, asa ca fac pachete de carti cu pret redus sau aplica un 10-20% discount. Prea putin, insa, comparativ cu ofertele librariilor online – care dauneaza, intr-adevar, pietei de carte cu preturile mult prea mici pe care le practica. Insa romanii le prefera, nestiind ce se ascunde in spatele reducerilor foarte mari pe care acestea le fac. Categoric, la Bookfest nu mergi pentru acest capitol, oricat de naiv ai fi, ci pentru a te intalni cu personalitati cul­turale importante din spatiul romanesc, respectiv suedez, in cazul acestui an, pentru a lua autografe, a cumpara primul o carte sau alta (pentru ca, nu-i asa?, majoritatea noutatilor ajung la targ direct din tipar si dureaza ceva timp pentru a intra in librarii, in functie si de distributia editurii respective) sau a vizita editurile mici, cele pe care le gasesti mai rar in librarii.

 

Toate lansarile se fac pe fuga

 

Cat despre evenimente, ele au fost, in general, lansari de carti, dar si cateva dezbateri (mult mai nimerite, m-as avanta sa spun) interesante. Organizatorii Bookfest spun ca au fost peste 400 de evenimente – nu le-am numarat, asa ca ii credem pe cuvant. Oricum, imposibil sa ajungi la toate, oricat de mult ti-ai dori (daca ti-ai dori). Imi mentin opinia si reafirm ca m-as bucura sa se inteleaga odata si oda­ta ca numarul acesta impresionant de lansari nu inseamna absolut nimic. Din punctul meu de vedere, toata nebunia aceasta dau­neaza, de fapt, publicului cititor. Toate lansarile se fac pe fuga, in jumatate de ora pe carte (rare sunt cele care aloca o ora intrea­ga) sau chiar cincisprezece minute, timp in care, dupa cum stiti, nu poti sa spui lucruri relevante despre ceva, orice, daramite despre un volum. Si totusi parca exista o competitie intre edituri, de tipul „Cine are cele mai multe evenimente?“ – cu variatiile „Microfonul carei edituri este cel mai tare?“ (ma refer la boxe si volum, desigur), „Cum sa bruiem mai mult?“, „Cum sa nu ne intelegem unii pe altii“, „Cum sa tinem mai mult oamenii in picioare la stand“, „Cum sa ne dam coate“ s.a.m.d. Unde mai pui ca toti cei implicati in aceste evenimente sunt storsi de energie – oamenii de comunicare se chinuie sa dea comunicate peste comunicate, invites peste invites, criticii literari, jurnalistii si bloggerii de carte apreciati se inhama, an de an, la un maraton de lectura-de-dinainte-de-targ, iar apoi de alergat-de-la-o-lansare-la-alta, autorii par si ei usor agasati uneori de toata harababura specifica, iar cititorii fie stau la cozi uriase de autografe, fie fac eforturi reale de a merge la lansari si a auzi ceva ori fug mancand pamantul de zilele aglomerate (partial vineri, partial duminica, intotdeauna sambata). Si­gur, e o chestiune de gust, dar prefer oricand lansarile asezate, relaxate, lansarile cu dialog real intre invitati, cu cat mai putine laude excesive, cu lecturi si dezbateri. Dar am o banuiala ca nu voi vedea acest lucru prea curand pus in practica.

 

Cele mai reusite intalniri au fost, totusi, cele organizate de invitatul de onoare. Cum spunea si colega mea Andra Petrariu in numarul trecut (nr. 568) al „Suplimentului de cultura“, Ambasada Suediei a pregatit, sub sloganul „Sweden – Creating Stories“, do­ua­zeci de evenimente pentru adulti, douazeci de evenimente pentru copii, opt vizionari de filme suedeze si doua expozitii. Un program variat, bine gandit, nebazat exclusiv pe lansari de carte. De departe cele mai faine teme au fost cele propuse de Suedia, cum ar fi „Femei in literatura, literatura scrisa de femei“, „Strategii de sprijinire a traducerilor in Suedia si in Romania“, „Activism prin banda desenata“, „Traducerea ca pretext pentru a scrie/Scrisul ca pretext pentru a iubi – Trado“, „Literatura vizuala: o noua forma de comunicare“, „Valente educative ale literaturii pentru copii: studiu de caz Suedia si paralela cu Romania“, „Literatura si stimularea lecturii la copii“ s.a. Unde mai pui ca cei mici au avut ateliere frumoase organizate pentru ei. Ar fi nedrept sa nu mentionez, cu toate acestea, si alte dialoguri relevante, intalniri puse la cale de alti expozanti – de exemplu, Administratia Fondului Na­tio­nal Cultural (AFCN) a propus o dezbatere privind difuzarea de carte si presa, Editura Polirom a lansat Povestea lui Genji, de Murasaki Shikibu (traducere din limba japoneza de Angela Hondru) printr-o dezbatere, Editura Humanitas a organizat o discutie despre literatura contemporana din Suedia si Romania etc. Dar ele au fost rara avis.

 

Peste 1.000 de noutati

 

Trebuie sa mentionez si faptul ca, desi imi sustin in continuare 100% opinia privind lansarile, am participat si eu la opt dintre acestea, fie spunand cateva cuvinte despre cartile respective, fie moderand. La Editura Polirom, de exemplu, am moderat cinci lan­sari: Hanul lui Manuc, de Simona Antonescu, Sanii verzi, de Florin Iaru, Pereti subtiri, de Ana Maria Sandu, Exitus, de Adrian Georgescu, si Ultraviolenta, de Bog­dan Cosa, iar la Casa de Pariuri Literare am vorbit despre Lucru de mana, de Alice Popescu, Whole Lotta Love, de Maria Balabas, si In gradina de la moara, de Madalina Rotaru. Motivatia mea e sim­pla: toate sunt carti excelente. Mai mult de atat nu mai spun, daca sunteti interesati, mergeti dumneavoastra spre ele.

 

Daca tot am ajuns la carti, vedetele targului, cum ar veni, ar fi cazul sa ma opresc putin si la ele. Se pare ca, din cele aproximativ 1 milion de volume aduse la Bookfest, peste 1.000 dintre acestea au fost noutati. Mult, mai ales daca ne raportam la brosura – abia publicata si in limba romana (prin proiectul ALDUS) – Industria cartii in Europa: Un tablou in premiera, elaborata de Federatia Editorilor din Europa, sau la Barometrul de Consum Cultural (realizat de INCFC), care contine niste informatii dezolante cu privire la piata editoriala romaneasca – cum ar fi ca 23% dintre respondenti nu cumpara nici macar o carte intr-un an si doar 17% cum­para intre cinci si zece carti.

 

Extrem de multe titluri foarte bune

 

Din punct de vedere calitativ, cred ca stam bine. Au aparut extrem de multe titluri foarte bune, multe promitatoare, atat traduceri, cat si carti autohtone. La acest din urma aspect consider ca editia Bookfest a stat extraordinar: car­tile romanesti remarcabile publicate acum sunt foarte numeroase, spre deosebire de alti ani. Autori precum Bogdan-Alexandru Sta­nescu, Lavinia Braniste, Andrei Dósa, Bogdan Cosa, Ana Rotea, Doina Ioanid, Andrei Craciun, Radu Paraschivescu, Iulian Ta­nase, Mihai Radu, Lucian Dan Teodorovici, Radu Jorgen­sen, Tudor Ganea, Andrei Cornea, Alex Tocilescu etc. au revenit cu volume noi de poezie sau proza, unele pentru adulti, altele pentru copii, toate foarte bune (impreuna cu cele anterior men­tio­nate mai sus). Sa nu mai vorbesc de cele recente, lansate si anterior targului, cum ar fi cartile semnate de Ioana Nicolaie, Alice Popescu, Carmen Tinderle, Simona Antonescu, Aurora Liiceanu, Adrian Georgescu etc. Nici in ceea ce priveste non-fictiunea nu stam rau deloc: avem acum de citit un proaspat volum coordonat de Vintila Mihailescu si unul de Lia Faur si Serban Axinte, unul scris de Mircea Carta­rescu, unul de Andrei Plesu, altul de Radu Vancu, doua de jurnalistele Emilia Sercan si Ramona Ursu ori de Magda Raduta s.a. Iar daca adaugam la toate acestea si debutantii, care au dat volume surprinzatoare – zic la intamplare primele nume care imi vin in minte: Maria Balabas, Mara Wagner, Adrian Mihaltianu, Irina Dobrescu, Razvan Exarhu, Gabriel Achim s.a. –, ajungeti imediat la parerea mea: autorii romani au revenit in forta. Multe dintre cartile scriitorilor de mai sus au fost si in topurile celor mai bine vandute volume de anul acesta. De fapt, am sen­zatia ca fictiunea, memorialistica si literatura de specialitate romaneasca n-au aratat mai bine ca acum in ultimii cel putin zece ani. Ceea ce, personal, ma bucura foarte tare. Va incurajez cu caldura sa mergeti si sa scotociti librariile in cautarea volumelor autohtone, merita cu varf si-ndesat.

 

Al doilea as al Bookfestului de anul acesta a fost sectiunea Junior, extinsa si incarcata cu ateliere, intalniri, discutii, proiectii, jocuri si carti, carti si jocuri. De altfel, piata romaneasca de carti pentru copii se extinde din ce in ce mai mult, lucru absolut minunat (era si vremea). Sper la o inflorire si mai puternica. Iar al treilea punct forte al salonului curent a fost, cum deja am afirmat, tara invitata de onoare: Suedia.

 

La deschiderea Salonului International de Carte Bookfest, Ionut Vulpescu, ministrul Culturii si Identitatii Nationale, spunea, printre altele, ca „este necesara o incurajare continua a pietei de carte, prin intermediul campaniilor de lectura, prin incurajarea unui sistem national de achizitie a cartii, urmarindu-se o democratizare a accesului la cultura“. As vrea sa inchei aceste randuri dorindu-ne noua, tuturor, ca acesta sa nu fie un simplu discurs, ci sa vedem si ceva actiuni curand. Cine stie, poate Bookfestul de anul viitor (cand SUA vor fi invitatele de onoare) ar putea avea, astfel, mai multe puncte forte decat slabe.

Galerie
Comentarii
Adauga comentariu
Nume
Email
Subiect
Mesaj
Cartea romaneasca | Dan Lungu | Lucian Dan Teodorovici | Fara Zahar | Observator cultural | Gheoland | Teatrul Tineretului din Piatra Neamt |
Romania culturala | Ada Milea | Libraria Noi | Cuvantul | Vasile Ernu | Libraria Mihai Eminescu | Radio Romania Muzical | Centrul National al Dansului | Revista Orizont | Infocarte