Laureatul Premiului Strega 2017, in Biblioteca Polirom: Paolo Cognetti, Cei opt munti                                                  Petrecere in oras: luna august la Fundatia Calea Victoriei ;)                                                  Concertele trupei Nuf Said la Viena si Salzburg                                                   Romanul Marea petrecere, de Petre Barbu, tradus in slovena                                                  Poeziile Denisei Duran, traduse in Bulgaria                                                  EUROPAfest Summer Edition 2017                                                   Vladimir Cosma a compus muzica pentru filmul romanesc Octav                                                  „Omul multime“ – prima expozitie in Romania a artistilor Lolo & Sosaku                                                  De ce este Romania astfel? in discutie la Muzeul National al Literaturii Romane                                                  Festivalul BBC Proms in direct la Radio Romania Muzical                                                 
Nr.561, 04-04-2017
Newsletter
Introduceti adresa de Email pentru a va abona:
Ghost in the Shell : Hollywoodul deschide portile universului manga
Dragos Cojocaru

Spre groaza fanilor anime, Ghost in the Shell, adaptarea americana a animatiei cult japoneze din 1995, a avut premiera in aceasta saptamana, precedata de o apriga si destul de lipsita de sens controversa legata de distribuirea unei actrite albe intr-un rol in care cei mai multi credeau ca trebuie distribuita o japoneza.



Dincolo de aceasta poveste cu „whitewashing“, din punctul de vedere al producatorilor americani interesul este altul si e in stransa relatie cu succesul sau esecul lui Ghost in the Shell.

 

Hollywoodul a descoperit de multa vreme un nou teren aurifer: benzile desenate si desenele animate japoneze, si se pregateste de multa vreme sa il exploateze. Succesul lui Ghost in the Shell este un test pentru aceasta posibila mina de aur.

 

Alaturi de Ghost in the Shell se afla in pregatire o alta adaptare dupa un manga de urias succes, Death Note, pe care o produce postul Netflix.

 

In acelasi timp, dupa decenii de incercari, Hollywoodul pune presiune pe realizarea unui remake american dupa faimosul Akira, filmul care a contat enorm in dezvaluirea culturii populare ja­poneze in restul lumii. Un proiect in care au fost implicati, de-a lungul vremii, si Leonardo di Caprio si Keanu Reeves.

 

Manga si anime reprezinta o industrie de miliarde de dolari in Japonia, unde majoritatea popu­latiei citeste benzi desenate. Un manga (o banda desenata) este exploatata intens, fiind adaptata cinema­tografic sau sub forma de anime. Edito­rii castiga foarte bine de pe urma ori­carui titlu, atat de mult incat industria japoneza isi este suficienta financiar, nefiind foarte interesata sa-si vanda din drepturi Hollywoodului, cel putin pana acum.

 

In ultima vreme insa, industria manga/anime a devenit mult mai deschisa spre aceasta. Un motiv este ca japonezii, baieti chibzuiti si atenti, au inteles ca, odata cu des­cresterea populatiei, scade si publicul. Din acest punct de vedere, interesul american in imperiul manga convine. „A crescut numarul ofertelor pentru adap­tari pentru un numar mare de manga, desi, deocamdata, acestea proiecte sunt abia la inceput“, explica Sam Yoshiba, directorul executiv al diviziei internationale al Kodansha, unul dintre cei mai importanti editori japonezi.

 

De fapt, Hollywoodul a pus ochii de multa vreme pe anumite manga/ anime, numai ca astfel de proiecte demareaza foarte greu.

 

Un motiv pentru aceasta in­tarziere este diferenta culturala dintre Japonia si SUA. Michael Arias, primul regizor american care lucreaza in Japonia (a facut excelentul anime Tekkonkin­kreet, care a luat echivalentul japonez al Oscarului in 2008) explica: „Productiile Hollywoodului au tendinta de a fi ca un taur intr-un magazin de portelanuri in ceea ce priveste respectul pentru materialul original“. Ceea ce a deranjat si ingrijoreaza multi autori niponi.

 

Un alt motiv este dificultatea negocierilor pentru drepturile de autor, din cauza diferentelor in legislatie si a lipsei traducatorilor cu adevarat competenti in astfel de negocieri complicate. Un alt aspect, care ii exaspereaza pe ame­ricani, este ca afla greu si foarte greu cine detine drepturile pentru un anumit titlu.

 

Astfel, negocierile pentru Ghost in the Shell au durat aproape zece ani. Death Note, la fel, este curtat de foarte multi ani.

 

Dar, odata sparta gheata, se lucreaza in prezent la foarte multe astfel de colaborari, cu atat mai mult cu cat, pentru Hollywood, universul manga este un adevarat cufar cu comori. Pentru fiecare Death Note exista alte 50 de serii de aceeasi calitate“, explica Yuma Te­rada, coproprietar al unei companii care faciliteaza dialogul intre crea­torii de manga si producatorii americani. „Este o atmosfera ca pe vremea Goanei dupa aur“, spune si Michael Arias.

 

In ultima perioada, americanii trebuie sa faca fata si unui competitor neasteptat: chinezii se grabesc si ei sa cumpere drepturi de autor pentru manga/ anime. Dar specialistii considera ca in aceasta era „a globalizarii industriei cinematografice“, SUA si China vor ajunge sa colaboreze, creand un adevarat triunghi de aur intre Hollywood, China si Japonia.

 

Revenind la Ghost in the Shell si la controversa care l-a insotit, dincolo de tonurile rasiste ale acesteia si de faptul ca a servit intereselor „politice“ a diverse gru­puri, a oglindit cel mai bi­ne teama fanilor ca adaptarile americane vor fi o „hollywoodi­za­re“ in cel mai rau sens posibil a versiunilor nipone. Dar Hollywoodul nu mai este cel de acum cateva de­cenii si se poate ca succesul universului Marvel sa ii fi invatat pe produca­tori o lectie foarte pre­tioa­sa. „Secretul succesului nostru“, spune Kevin Feige, sta­panul creativ al Universului Cinema­tografic Marvel, „este respectul pentru materialul adaptat, inte­legerea lui si faptul ca fiecare adaptare trebuie facuta in asa fel incat sa imbuna­tateasca spiritul materialului original “.

 

Aceasta schimbare la Hollywood a fost remarcata de creatorii japonezi si, cum spune Yuma Te­rada, „cei mai multi nu inteleg ca majoritatea autorilor niponi chiar vor sa isi vada operele adaptate sub forma de filme sau seriale la Hollywood“.

Galerie
Comentarii
Adauga comentariu
Nume
Email
Subiect
Mesaj
Cartea romaneasca | Dan Lungu | Lucian Dan Teodorovici | Fara Zahar | Observator cultural | Gheoland | Teatrul Tineretului din Piatra Neamt |
Romania culturala | Ada Milea | Libraria Noi | Cuvantul | Vasile Ernu | Libraria Mihai Eminescu | Radio Romania Muzical | Centrul National al Dansului | Revista Orizont | Infocarte