Despre filosofia prima de al-Kindi, la Cluj                                                  Dan Ciupureanu despre Omar si diavolii, la Iasi                                                  Jazz live cu Whiskydenker la Hangariada                                                  Expozitia „Orase in dialog: Bucuresti – Viena“                                                  Evenimente POLIROM JUNIOR la Sotron. Targ de carti, jocuri si distractii                                                  Seara literara cu scriitorul Gheorghe Sasarman la ICR Berlin                                                  Editura Polirom la Bookfest 2017                                                  Festivalul Filmului European saluta viitoarea capitala europeana a culturii                                                  Despre Eminescu si literatura italiana, la Salonul Intenational de Carte de la Torino                                                   11 trupe internationale si 4 zile de jazz, in iulie, la poalele Muntilor Semenic                                                 
Nr.558, 13-03-2017
Newsletter
Introduceti adresa de Email pentru a va abona:
The Wall – O opera pentru Era Trump
Dragos Cojocaru

The Wall, opera rock a celor de la Pink Floyd, nu are de ce sa se planga in era zidului lui Trump. La 38 de ani de la lansare, The Wall este pe punctul sa se transforme in opera, in modul cel mai propriu.



Noul The Wall se numeste Ano­ther Brick in the Wall: The Opera, are premiera pe 11 martie la opera din Quebec si este o colaborare intre autorul operei rock, basistul Roger Waters, si Opera din Montréal. De ce Quebec? Pentru ca face parte dintr-o serie de manifestari menite a celebra cea de a 375-a aniversare a orasului.

 

S-ar zice ca Waters nu are altceva de facut decat sa profite in continuare de succesul discului sau, dar, de data aceasta, initiativa transformarii operei rock in ope­ra nu i-a apartinut. Ideea a venit din partea compozitorului Julien Bilodeau si din partea fostului director executiv de la Opera din Montréal, Pierre Dufour.

 

„Le-am raspuns foarte politicos“, povesteste Waters, „ca, in experienta mea, cele mai multe colaborari dintre muzica rock in particular si o orchestra simfonica s-au dovedit dezastruoase si ca, in opinia mea, este o idee groaznica. Am primit o scrisoare fantastica de la Pierre Dufour si a aparat ideea cu atata elocventa incat am acceptat sa ma intalnesc cu ei“.

 

Dupa cateva ore in care cei doi i-au prezentat lui Waters deco­rurile si versiuni ale pieselor sale transformate in opera, Waters a fost convins.

 

El s-a alaturat proiectului ca libretist, in vreme ce muzica este scrisa de Bilodeau, dirijata de Alain Trudel. Rolul principal va fi interpretat de baritonul Étienne Dupuis.

 

„Ma bucur ca muzica mea a atins o coarda sensibila a publicului si cred ca e nemaipomenit ca Dominique si Julian au preluat stafeta si o duc acum in lumea operei clasice. E foarte flatant“, comenteaza Roger Waters.

 

Povestea care va fi prezentata pe scena este schimbata fata de versiunea originala, ajustata si­tuatiei politice actuale, care, mai ales in vest, este dominata de imaginea extrem de controversata a presedintelui Donald Trump.

 

Waters nu este un fan al lui Trump, in care vede, clar, tendin­te despotice. „Orice despot“, spu­ne muzicianul, „isi construieste un monument pentru a se autoglorifica, fie ca e vorba despre Ceau­sescu, Saddam sau Trump, iar monumentele lor arata la fel. Ciudat, toti par a alege acelasi fel de monument pentru ei insisi dintr-un catalog pentru despoti si, invariabil, acesta este facut din marmura si placat cu aur. Uitati-va la Trump Tower de pe Fifth Avenue din New York. Este perfect. Este simbolul prefect a lucrului de care trebuie sa ne tinem cat mai departe“.

 

Iar The Wall, in era lui Trump, nu se va opri doar pe scena Operei, fiindca Roger Waters scoate noi si noi materiale din discul sau din 1979. El s-ar putea transforma, cat de curand, intr-o alta productie teatrala, sau un film sau un concert fara nici un fel de spectacol.

 

Originalul The Wall a aparut sub forma de dublu album in 1979 si a devenit unul dintre cele mai de succes discuri din toate timpurile, cu vanzari de 23 de mi­lioane de unitati numai in Statele Unite. Debutul operei bazat pe acest album este foarte bine plasat la Montréal, scrie „The Guar­dian“, din moment ce originea albumului poate fi aflata la un concert din 1977 ce a avut loc pe stadionul olimpic din acest oras. A fost un concert in care Waters a scuipat in fata un fan care a incercat sa urce pe scena, un moment foarte socant atat pentru fan, cat si pentru muzician.

 

„A fost un moment care iti schimba viata“, spune Waters. „Reactia mea m-a facut sa inteleg cat de alienat am devenit. Dintr-o data, in minte mi s-a aprins un bec, iar showmanul din mine a venit imediat cu ideea: «Cum ar fi sa fac un spectacol rock in care sa construiesc un zid intre mine si spectatori, ca o expresie a alie­narii ce m-a facut sa il scuip pe om?»“.

 

Restul a fost, evident, istorie.

Galerie
Comentarii
Adauga comentariu
Nume
Email
Subiect
Mesaj
Cartea romaneasca | Dan Lungu | Lucian Dan Teodorovici | Fara Zahar | Observator cultural | Gheoland | Teatrul Tineretului din Piatra Neamt |
Romania culturala | Ada Milea | Libraria Noi | Cuvantul | Vasile Ernu | Libraria Mihai Eminescu | Radio Romania Muzical | Centrul National al Dansului | Revista Orizont | Infocarte