Concertele trupei Nuf Said la Viena si Salzburg                                                   Romanul Marea petrecere, de Petre Barbu, tradus in slovena                                                  Poeziile Denisei Duran, traduse in Bulgaria                                                  EUROPAfest Summer Edition 2017                                                   Vladimir Cosma a compus muzica pentru filmul romanesc Octav                                                  „Omul multime“ – prima expozitie in Romania a artistilor Lolo & Sosaku                                                  De ce este Romania astfel? in discutie la Muzeul National al Literaturii Romane                                                  Festivalul BBC Proms in direct la Radio Romania Muzical                                                  Scriitorul Radu Niciporuc a trecut in nefiinta                                                  Veronica D. Niculescu citeste din O vara cu Isidor in Gradina Carturesti Verona                                                 
Nr.574, 17-07-2017
Newsletter
Introduceti adresa de Email pentru a va abona:
Nepasarea rugineste si macina precum lepra
Ce mai poate fi salvat din patrimoniul industrial al Iasului?
Violeta Cincu

Buldozerele au transformat patrimoniul ar­hitectural al Iasului, cu foarte putine excep­tii, intr-o amintire gazduita de file de istorie mai putin cunoscute. Cladirile de patrimoniu industrial au fost in mare parte daramate, nu exista, la nivelul comunitatii, nici un proiect coerent care sa isi propuna in mod efectiv protejarea si valorificarea acestor cladiri. Suntem pe cale sa aruncam la cos cu buna stiinta o parte a istoriei care in alte orase din lume a fost reintegrata cultural si cu bene­ficii financiare pentru intreaga comunitate? Transformam in supermarketuri toate aceste obiective? Care sunt, punctual, siturile care pot fi salvate legal in acest moment? Fonduri europene? Muzee? Centre de arta contemporana/clustere inovative? Platouri de filma­re? Cluburi? Cum isi impart sarcinile administratia locala, institutiile descentralizate, mediul artistic/industriile creative si cel privat, socie­tatea civila si media? Acestea au fost cele mai importante provocari lansate de jurnalistul George Onofrei, mode­ratorul dezbaterii „Patrimoniul industrial din Iasi: trecut si prezent“, organizata de Radio HIT, Comple­xul Muzeal „Moldova“ si Primaria Municipiului Iasi in 22 iunie.



Participantii la discutie au fost: Lacramioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal „Moldova“ Iasi, Lenuta Chirita, muzeograf la Palatul Culturii, Sorin Iftimi, mu­zeograf la Palatul Culturii, Virgil Babii, director al Directiei Jude­tene pentru Cultura si Patrimoniu, Bobi Apavaloaei, Directia Jude­tea­na pentru Cultura si Pa­trimoniu, Radu Andrei, arhitect, prodecan al Facultatii de Arhitectura din cadrul Universitatii Teh­nice „Gh. Asachi“ din Iasi, Ionel Oan­cea, fost arhitect-sef al ora­sului, Mihai Chirica, primarul municipiului Iasi, Bogdan Curelariu, re­pre­zentant al HUBRICA, Felix Aftene, artist plastic si presedinte al Uniunii Artistilor Plastici, filiala Iasi, si Carmen Gra­deanu, compania FaPt.

 

Primul Muzeu de Arheologie Industriala din Romania, proiect amanat la nesfarsit

 

„Ne-am dorit cu disperare sa ga­sim un spatiu unde sa ducem toate obiectele grele din Palatul Cul­turii. Motoare, utilaje, motoa­re de avion, chiar un avion in­treg“, incepe povestea Lacra­mioara Stra­tulat, directorul Complexului Mu­zeal „Moldova“. Pentru ca e o po­veste care deocamdata nu are un final, sau cel putin nu unul fericit. Muzeul Stiintei si Tehnicii nu mai exista la Iasi, dupa redeschiderea Palatului Culturii, dupa cum constata muzeo­graful Lenuta Chirita. „In mod sigur este nevoie de inca un spatiu pentru Muzeul Stiintei si Tehni­cii. Patrimoniul nostru este destul de mare, avem masini, instalatii de dimensiuni mari, cu tematici diferite. Ceea ce avem noi expus acum este o mica parte, pentru ca Palatul Culturii s-a redeschis de curand si avem doar expozitii temporare pe care le prezentam publicului: una de instrumente de muzica mecanica si cealalta de obiecte de patrimoniu tehnic. O mica, mica parte a patrimoniului este expusa in momentul de fata. Asteptam sa deschidem in cadrul Palatului Culturii Muzeul Stiintei si Tehnicii, cu sec­tiile pe domenii diferite. O mare dorinta a noastra este aceea de a infiinta Muzeul de Arheo­lo­gie Industriala si avem o cladire pe ca­re am putea-o folo­si“, mai spune Lenuta Chi­rita. „Am reu­sit sa luam de la AVAS, prin Ministe­rul Culturii, de la Ministerul Finantelor, depozitul Fabri­cii de Tutun (Fabrica de Tigarete – n.r.), o cladire frumoa­sa. La momentul acela, cu 7 ani in urma, pe acel amplasament mai erau sapte cla­diri in picioare, acum mai sunt doar doua: cladirea noastra si o alta cladire luata de primarie. In rest, totul a ramas o ruina“, a explicat Lacramioara Stratulat. Ruine care fac victime, a atras aten­tia primarul Iasului, Mihai Chirica: „A murit un adolescent. Cine e vinovat?“.

 

Intentia conducerii Complexului Muzeal „Moldova“ era de a reabilita cladirea Fabricii de Tigare­te, intrata in inventarul institutiei de cultura in anul 2010. Dar socoteala de acasa nu s-a potrivit nici cu legislatia. Ministrii Cultu­rii si ai Economiei s-au schimbat rand pe rand, dar solutiile legale care sa faca posibile lucrarile au intarziat sa apara. „In acest moment este o cladire in conservare. In stare proasta, bineinteles, de colaps am putea spune. Printr-o hotarare de Guvern a fost preluata aceasta cladire de la Ministerul Finantelor, iar noi de atunci ne zbatem sa infiintam acest mu­zeu de arheologie industriala. Este singura cladire salvata din intreg situl Fabricii de Tigarete si dorim sa o salvam, sa o reabilitam si sa o redam publicului, prin infiinta­rea primului muzeu de arheologie industriala din tara“, a explicat muzeograful Lenuta Chirita. „Din motive birocratice si dintr-o gre­seala, noi nu putem sa accesam fonduri europene pentru aceasta cladire. Atunci cand Guvernul ne-a dat cladirea, a transferat Ministerului Culturii doar cladirea, nu si terenul de sub ea. Prin urmare, nu am putut sa o intabulam, deci nu putem face interventii asupra ei. Am facut zeci de memorii. Efectiv, va spun ca uneori nu mai am putere“, explica situatia Lacra­mioa­ra Stratulat, managerul Com­plexului Muzeal „Moldova“.

 

Fabrica de Tigarete: la un pas de prabusire, zero solutii

 

Cei mai multi dintre specialistii in arheologie industriala caracterizeaza cladirea Fabricii de Ti­ga­rete ca fiind o cladire valoroasa, de arheologie industriala speci­fica, construita in anul 1907. Era un depozit de tutun brut. „Aceasta cladire are ceva specific: in interior sunt grinzi din lemn, prezinta o structura din lemn interesanta. Trebuie sa va spun cu tristete ca pana am reusit noi sa preluam aceasta cladire, pur si simplu a fost devalizata. Grinzile au fost desfa­cute. Au fost furate, asta este cuvantul“, a adaugat Lenuta Chirita.

 

La randul sau, Virgil Babii, director al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu, a explicat ca „la Fabrica de Tigarete exista un proiect de restaurare avi­zat de Comisia zonala a monumentelor istorice. Pentru acest monument se cauta finantare, dar sunt pro­blemele despre care ati auzit, legate de proprietatea tere­nului pe care se afla cladirea“. La randul sau, Radu Andrei, arhitect, prodecan al Fa­cultatii de Arhitectura din cadrul Universitatii Teh­nice „Gh. Asachi“ din Iasi, s-a intrebat: „in ce consta va­loarea atunci cand discutam despre o cladire din patrimoniul industrial? Ce apreciem mai mult: fatada, de­coratiunile sau deschi­de­rile mari, lumina sau modul cum a fost gandita ea? Visul meu este sa ajun­gem sa ne ridicam din punct de vedere architectural si sa privim lucrurile dintr-o perspectiva mai larga“. „As vrea sa nu mergem cu discutia spre cladiri din zona industriala sau sa extindem interesul dincolo de cele cateva situri care chiar au valoare de patrimoniu. Propun sa incercam sa mai facem ce se poate in momentul de fata, sa gasim solutii punctuale“, a subliniat Mihai Chirica, primarul Iasului, care a precizat ca raspunderea este una colectiva: „au fost sabotate fara nici un fel de teama de autoritatile centrale“.

 

In opinia primarului, intrarea in circuitul cultural a imobilului care va deveni Muzeu de Arheologie Industriala „este un pas inain­te si trebuie sa punem in practica ce am discutat aici pentru a stopa acest jaf national, ca pana la urma despre asta este vorba. Inainte de loialitate, moralitate, trebuie cons­ti­entizati copiii, deoarece educa­tia lor este foarte importanta si trebuie sa ne raportam la nivel natio­nal, nu doar la orasul nostru“. In privinta actiunilor concrete, edi­lul a propus ca, pentru inceput, sa fie realizata o inventariere rigu­roasa a siturilor de patrimoniu industrial care mai pot fi salvate de specialisti si gasite solutii inclusiv cu mediul privat pen­tru ca acestea sa fie redate intr-un circuit cultural, dar si economic.

 

„Ne intereseaza mai degraba sa ne adaptam decat sa transformam spatiile industriale, fie ele conventionale sau neconventionale. Este un proiect european depus ca sa fie reabilitate anumite zone. Intrebarea este care sunt spatiile necesare pentru a desfasura anumite evenimente din punct de vedere cultural?“, s-a intrebat Felix Aftene, artist plastic. Carmen Gradeanu, de la compania FaPt, declara ca are in vedere realizarea unui proiect pe spatiul CET, patrimoniu aflat in proprietatea Pri­mariei Municipiului Iasi. „Trebuie sa tinem cont de trei niveluri si sa ne raportam la risc, cam cat ar dura investitia si cum obtinem finantarea. Dupa finalizare putem sustine evenimente culturale, dar si activitati economice. Nu stiu daca ati vizitat sau ati studiat pa­trimoniul industrial din straina­tate, dar in prima faza au fost va­lorificate de IT-isti, apoi, dupa ce s-au dezvoltat, au venit investitori“, a spus Carmen Gradeanu.

 

„Trebuie luate in calcul toate aspectele si trebuie sa recunoas­tem ca acolo (in cladirile industriale – n.r.) nu se intampla nimic. Trebuie sa reusim sa restauram si sa adunam toate detaliile, iar apoi sa concepem un produs de promovat. Referitor la activitatea noastra de la Hubrica, punem in practica ce am vazut ca se aplica in alte tari. In acelasi timp, dorim sa com­binam istoria si cultura. Avem anumite locuri sau spa­tii unde se organizeaza diverse eve­nimente si cred ca orice spatiu, indiferent ca este industrial sau nu, poate fi valorificat si sa fie folosit la capacitatea sa maxima“, a intervenit Bogdan Curelariu, arhitect, repre­zentant al Hubrica.

 

Despre nepasare a vorbit si Io­nel Oancea, fost arhitect-sef al Iasului: „Consider ca am ajuns aici printr-o atitudine de nepasare fata de ce a insemnat patrimoniul ar­hitectural industrial, unul ce trebuie valorificat, in primul rand trebuie actionat la sistemul legis­lativ, pentru ca acolo sunt marile piedici. Apoi sa urmarim din punct de vedere economic si sa discutam lucrurile aparte. Un exemplu din strainatate de bune practici din nordul Marii Britanii: fabricile au intrat in faliment in 1970 pe o suprafata de 300 de hec­tare. Dupa 10 ani, tot acel patrimoniu industrial a intrat in posesia administratiei locale. Au muncit 10 ani sa mentina acea suprafata si au ales cel mai bun dezvoltator sa implementeze un proiect pe un contract facut pe 20 de ani. Trebuie sa avem o viziune si sa ne stabilim niste tinte, pentru ca astfel nu ajun­gem sa facem nimic“.

 

Seful Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu, Virgil Babii, s-a referit si la situatia particulata a Atelierelor de la Nicolina: „Acolo nu avem nici in momentul acesta acceptul proprietarilor pentru a clasa aceste monumente. Neavand acceptul, nici nu putem face pro­iecte de restaurare, de punere in valoare a acestor imobile“.

 

La randul sau, Felix Aftene a remarcat: „Nu am auzit sa se vorbeasca despre taxa de mediu, care are un regulament initial foarte serios, despre cum se integreaza in spatiu aceste cladiri in patrimoniu, raportandu-ne la orase precum Cluj sau Bucuresti. Am avut cazuri care au avut succes si altele care nu au avut. Vorbesc de centrul cultu­ral artistic pe care l-am schimbat 10 ani mai tarziu pentru ca era nea­decvat, ca urmare a faptului ca era la marginea orasului. Trebuie sa imbinam aceste dorinte de a ne integra in spatiu cu puterea econo­mica si culturala pe care Iasul o are, evident, in Moldova si in tara. In­tre­barea este care sunt spatiile ne­cesare pentru a desfasura anumite evenimente din punct de ve­dere cultural?“.

 

Care este soarta cladirilor din patrimoniul architectural industrial daca nu se schimba nimic? Se poate ajunge la disparitia cladirilor de patrimoniu industrial. Fabrica de tutun si celelalte cladiri au fost devalizate. Primaria, Politia au dat amenzi, insa fara nici un rezultat. Devastarea cladirilor se produce zi de zi. Nepasarea rugineste si maci­na precum lepra un patrimoniu important din istoria Iasului, patrimoniul arhitectural industrial.

 

– „Vom face un registru al cladirilor importante din punct de vedere istoric pentru Iasi, ne referim si la cele de patrimoniu, apoi vom face un grup de lucru interdisciplinar pentru a gasi cele mai bune solutii.“ Mihai Chirica, primar al municipiului Iasi

 

– „Subiectul este unul foarte sensibil, deoarece valoarea depinde foarte mult de situatia de atunci, fata de prezent. Trebuie tinut cont de istoria conceptului romanesc si structura lui. In legatura cu reabi­litarea unei cladiri, este nevoie de o munca titanica din partea unui architect. Poate ar trebui oferite si anumite facililitati fiscale pe acest segment.“ Radu Andrei, arhitect, prodecan al Facultatii de Arhitectura din cadrul Universitatii Tehnice „Gh. Asachi“ din Iasi

 

– „Inainte de toate, trebuie sa mentionez ca sunt fascinat de cultura si patrimoniu. Este foarte important sa vedem contextul in care au aparut aceste platforme industriale. Daca va uitati pe o carte de specia­litate, apa­ritia acestora este in stransa legatura cu caile ferate. A fost o dorinta exprimata de autoritatile de la Bucuresti ca orasul sa fie inchegat cu cai ferate pentru a compensa pierderea statutului de capitala in favoarea Bu­cu­restiului. Aceste platforme industriale au trecut, de-a lungul timpului, prin multiple transformari. Sa ne aducem aminte de marele cu­tremur din 1940, de bombardamentele din al Doilea Razboi Mondial, care au distrus industria si patrimoniul industrial al orasului. Dupa Revolutie, dupa privatizare, s-a mentinut pe ici, pe colo o parte din patrimoniul architectural.“ Bobi Apavaloaei, istoric, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu.

 

– „Daca ar trebui sa folosesc un singur cuvant pentru a descrie starea patrimoniului architectural industrial din Iasi, as spune «trist». Foarte trist. Nu trebuiau daramate cladirile, multe dintre ele erau in parametri tehnici foarte buni. 90% din patrimoniul architectural industrial din Iasi nu mai exista sau i s-a schimbat destinatia, acolo e acum altceva sau, pur si simplu, sunt terenuri virane. In urma cu multi ani, am avut un mi­nistru caruia ii placea sintagma de rechini imobiliari. Acesti rechini imobiliari si-au dat seama imediat ca cel mai important lucru il reprezinta tere­nul si utilitatile care exista in acele zone.“ Lacramoara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova“ Iasi.

Galerie
Comentarii
Adauga comentariu
Nume
Email
Subiect
Mesaj
Cartea romaneasca | Dan Lungu | Lucian Dan Teodorovici | Fara Zahar | Observator cultural | Gheoland | Teatrul Tineretului din Piatra Neamt |
Romania culturala | Ada Milea | Libraria Noi | Cuvantul | Vasile Ernu | Libraria Mihai Eminescu | Radio Romania Muzical | Centrul National al Dansului | Revista Orizont | Infocarte